Construite în secolele I î.C și I d.C. pe vremea Regatului Dac, aceste fortărețe arată o fuziune neobișnuită a tehnicilor și conceptelor arhitecturale militare și religioase din perioaada epocii clasice din Europa. Ele ne vorbesc despre civilizația viguroasă și inovatoare a poporul dac.
Cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștie au format sistemul defensiv al Regatului Dac din perioada domniei lui Burebista (82 î.Hr – 44 î.Hr.) și până a lui Decebal (85 d.Hr. – 106 d.Hr.). Un complex de cetăți și așezări dacice special create și amplasate pentru a forma un sistem defensiv foarte puternic. Ele au fost construite împotriva amenințăriilor tot mai mari ale Imperiului Roman, care își dorea să cucerească Dacia. Ele au fost cea mai înaltă expresie a dezvoltării materiale geto-dace, modul în care au fost ridicate încă nu este bine cunoscut nici la acest moment, iar ruinele rămase sunt după mii de ani tot impunătoare și transmit pe mai departe legendele create.
Cele șase cetăți sunt: Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatra Roșie, Costești – Blidaru, Costești – Cetățuie, Bănița (toate aflate în județul Hunedoara) și Căpâlna (aflată în județul Alba).
Cea mai importantă fortificație este Cetatea Sarmizegetusa Regia,.capitala regatului dac. Aceasta cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. La aproximativ 100 m est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces apoi terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular. Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest se întindea pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici se aflau grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile. Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic având scris ”DECEBALVS PER SCORILO”, inscripție care a stârnit o mulțime de controverse.
Cetatea Piatra Roșie, situată în satul Luncani, integrată în sistemul defensiv al Daciei din Munții Orăștie, este ridicată din piatră, are formă patrulateră, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevăzută cu patu turnuri de apărare, situate în colțurile incintei, iar un al cincilea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificației. Numele cetății a fost dat datorita pietrei de culoare roșie folosită la ridicare cetății.
Cetatea Costești – Blidaru, aflată pe un platou al culmii dealului căreia îi poată numele (Blidaru) era o fortificație ce cuprindea două incinte, unite între ele și având împreună șase turnuri puternice.
Cetatea Costești – Cetățuie, este o fortificație care avea un prim sistem de apărare realizat dintr-un val de pâmânt, cu o bază de circa 6 – 8 m și cu o înălțime de 2 – 2,5 m, care proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. Pe platou se află urmele a două turnuri ce erau locuite. Cetatea era avanpostul sistemului de fortificații ce apăra capitala. Distrusă în timpul primuli război daco-roman din 101-102 d.C., cetatea a fost refăcută rapid și distrusă definitiv în timpul celui de-al doilea război daco-roman din 105-106 d.C.
Cetatea Banița avea sarcina de a bloca accesul invadatorilor către Sarmizegetusa Regia dinspre sud. Fortificațiile cuprindeau construcții cu scop militar, ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă și val de apărare.
Cetatea de la Căpâlna, parte a sistemului defensiv al dacilor, avea o formă ovală cu zidurile groase de peste trei metri ce se pot observa și astăzi, împreună cu turnul de apărare cu latura de aproape zecce metri.
Toate aceste cetăți și fortărețe dacice fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
În imagine este Marele Templu Circular ce se află în cadrul site-ului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.
Romania Color va fi alături de tine atunci când vei dori să faci o călătorie în timp până în perioada regilor Daciei.
