Veche capitală a Ţării Româneşti, oraşul Bucureşti păstrează numeroase monumente de artă medievală, printre care o serie de biserici şi mănăstiri vechi construite începând cu secolul al XVI-lea, când oraşul a devenit reşedinţă statornică a voievozilor munteni. Dintre toate lăcaşurile de cult existente pe atunci la vechea Curte Domnească (numită, după părăsirea ei, în 1775, Curtea Veche) a supravieţuit timpului doar Biserica „Sfântul Antonie cel Mare“, numită la început biserica Domnească Mare, iar ulterior Buna Vestire.
Este cea mai veche biserică din București, ctitorie a lui Mircea al V-lea Ciobanul, domnitor al Țării Românești (1545-1552, 1553-1554 și 1557-1559) probabil în timpul celei de-a doua domnii. Edificiul amplasat în centrul vechi al Bucureștiului, a servit timp de două secole drept loc de încoronare a domnitorilor Țării Românești.
Zidirea bisericii a fost terminată chiar la sfârșitul domniei lui Mircea Ciobanul, dar picturile sale au fost realizate în timpul domniei fiului său, Petru cel Tânăr. La această mărturie se adaugă şi Cronica ţării, redactată în secolul al XVII-lea, pe baza unor însemnări mai vechi, în care se afirmă că Mircea Ciobanul ar fi făcut „biserica cea domnească din Bucureşti“, unde a fost îngropat la 21 septembrie, în anul 1559, an acceptat pentru terminarea construcţiei lăcaşului.
Într-un alt act domnesc de cancelarie la 13 mai 1563 este amintită prima oară biserica domnească de curând terminată. Paternitatea lui Mircea Ciobanul asupra lăcaşului i-a fost recunoscută şi prin faptul că portretul său şi al doamnei Chiajna – fiică a lui domnitorului Petru Rareş şi soţia a sa – se păstrează în pictura votivă, aflată pe latura vestică a peretelui bisericii.
Biserica a trecut de-a lungul istoriei sale prin mai multe transformări: cea mai de seamă s-a făcut de domnitorul Ștefan Cantacuzino la 1715, când i s-a adăugat Portalul de la intrare și un peretele despărțitor al femeilor de bărbăți (din care două coloane din piatră se văd și astăzi, încastrate în zidul bisericii), menționate în pisania de piatră aflată deasupra ușii de la intrare.
După desființarea Curții Vechi, importanța bisericii domnești a început să scadă, iar pe terenul fostei reședințe voievodale au început să apară numeroase alte construcții care au înconjurat fosta biserică domnească.
Din decembrie 2014, Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche are patru noi clopote, realizate în atelierele celebrei turnătorii Grassmayr din Innsbruck/Austria.
Descoperă Bucureștiul împreună cu Romania Color.